Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

. perioada luteotrofic? (stadiul de eflorescen??);

. perioada de luteoliz? (stadiul de regresiune).

Perioada de luteogenez? оncepe la bovine dup? 12 ore de la ovula?ie ?i

const? оn organizarea corpului galben prin restructur?ri circulatorii;

morfologice ?i biochimice pe baza elementelor celulare ale fostului

folicul.

Оn aceast? faz? de organizare exist? unele particularit??i legate de

specie. Astfel, la iap? corpul galben se formeaz? numai din celulele

granuloasei; la vac? oaie, scroaf?, capr? – atвt celulele granuloasei, cвt

?i din cele ale tecii interne.

La vac? durata perioadei de luteogenez? este de 5-6 zile.

Perioada de eflorescen?? (luteotrofic?) se caracterizeaz? printr-o serie

de modific?ri determinate de factorii luteotrofici. La vac? ?i oaie

activitatea corpului galben poate fi men?inut? doar de cuplul hormonilor LH

?i LTH. La scroaf? formarea ?i func?ia corpului luteal este determinat? de

valurile de LH ?i de estrogeni. GnRH, de asemenea, are efecte luteotrofe.

Stadiul de eflorescen?? este perioada оn care corpul galben secret?

cantitatea cea mai mare de progestine. Оn parenchimul luteal are loc atвt

biosinteza progestinelor de c?tre celulele luteale provenite din

granuloas?, cвt ?i biosinteza, оn continuare, a estrogenilor de c?tre

celulele luteale tecale. Cantit??i mici de progestine sunt secretate de

granuloas? chiar оnainte de dehiscen?a folicular?. Parenchimul luteal este

bogat оn compu?i organici (colesterol, caroten, acizi nucleici, glicogen)

?i оn enzime (fosfataza alcalin?, dehidrogenaze). Corpul galben este

delimitat la exterior de o capsul? conjunctiv?, provenit? din teaca extern?

care оn acest stadiu este mult оngro?at? ?i bogat vascularizat?.

Perioada de luteoliz? (regresiune) const? atвt оn regresia corpului

galben datorit? proceselor de degenerescen?? gras? ?i de fagocitare a

celulelor luteale cвt ?i a prolifer?rii ?esutului conjunctiv оn detrimentul

parenchimului. La vac? efectul luteolizei const? оn sc?derea nivelului

progesteronului, оncepвnd cu zilele 11-13 de activitate.

Factorul luteolitic este prostaglandina F2-alfa, secretat? de endometru.

Estrogenii de asemenea au un efect luteolitic. Valurile de prostaglandin?

оncep din ziua a 11-13-a ?i se оnmul?esc odat? cu apropierea stadiului de

excita?ie. Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?; оn

ceea ce prive?te mecanismul luteolizei, se pare c? prostaglandina

anihileaz? efectul trofic al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn

consecin??, corpul galben se g?se?te, pe de o parte, sub influen?a

efectului trofic al LH-ului ?i prolactinei, iar pe de alt? parte, a

factorului litic (prostaglandina). Оncepвnd cu ziua a 13-14-a, la nivelul

?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatic?, se

mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor (la vac? ?i oaie). Оn

stadiul de regresiune a corpului galben biosinteza progestinelor treptat

este mic?orat?, pвn? la sistare complet?.

Corpul galben poate fi:

. ciclic (progestativ) atunci cвnd nu s-a produs fecunda?ia; оn

consecin?? corpul luteal are o perioad? de existen?? scurt? ?i

regreseaz? c?tre sfвr?itul fazei luteinice a ciclului sexual;

. corp galben de gesta?ie (gestativ), care se men?ine pe ovar atвt

timp, cвt dureaz? gesta?ia;

. corp galben persistent (patologic): atunci cвnd diverse cauze,

altele decвt gesta?ia (deregl?ri hormonale, metrite), duc la

prelungirea existen?ei lui.

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (luteinic)

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual este faza de atenuare a estrului,

reac?ia general? ?i c?ldurilor; urmeaz? dup? stadiul de excita?ie ?i se

caracterizeaz? prin reac?ie negativ? a femele, fa?? de mascul – respingere

sexual?. Animalul se lini?te?te, pofta de mвncare, productivitatea de lapte

?i calitatea lui, precum ?i compozi?ia sвngelui se restabilesc; secre?ia de

mucus оnceteaz?, de ovula?ie, trece оn faza luteinic? – perioad? de

organizare a corpului galben. Acest proces este coordonat hormonul de LH.

Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza cresc?toare a

progesteronului care preg?te?te structurile morfologice uterine pentru

nida?ie, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt prevenite noi matur?ri

foliculare sau ovula?ii, femelele manifestвnd anafrodezie.

La vaci, epiteliul carunculilor uterini este puternic hiperemiat, uneori

se produc rupturi vasculare, producвndu-se metroragii.

Оn cazul оn care nu s-a produs fecunda?ia, stadiul de inhibi?ie al

ciclului sexual trece оn stadiul de echilibru, iar dominanta sexual? se

schimb? cu cea alimentar?.

Stadiul de echilibru al ciclului sexual

Stadiul de echilibru (de lini?te) reprezint? perioada de stabilizare a

produselor fiziologice din organismul femel, comportamentul femelei este

caracterizat printr-o stare de indiferen?? fa?? de mascul. Оn ovare are loc

regresia corpului galben. Uterul proliferat оn stadiile anterioare,

involueaz?. Se remarc? trecerea treptat? de la faza luteic? la faza

folicular?: scade nivelul progesteronului cauzat de regresia corpului

galben ?i are loc cre?terea nivelului hormonilor estrogeni secreta?i de

c?tre foliculii ovarieni evolutivi, care antreneaz? apari?ia fenomenelor

sexuale, deci marcheaz? debutul unui nou sexual.

Cicluri sexuale de valoare complet? ?i incomplet?

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se prezint? ca un complex de

fenomene biologice ce asigur? acomodarea organismului femelei ?i, оn

special, a aparatului ei genital оn crearea condi?iilor favorabile оn

vederea fecunda?iei ?i dezvoltarea produsului de concep?ie. Оn acest stadiu

trebuie de eviden?iat gradul de manifestare a tuturor fenomenelor sexuale:

1. Estrului; 2. Reac?iei generale (excita?iei sexuale); 3) c?ldurilor; 4)

matur?rii foliculilor ?i ovula?iei.

Se deosebesc cicluri sexuale de valoare complet?, cвnd оn timpul

stadiului de excita?ie se manifest? toate fenomenele – estrul, reac?ia

general?, c?ldurile ?i ovula?ia, ?i de valoare incomplet?, cвnd decade unul

sau cвteva fenomene, de exemplu estrul (ciclu sexual anestral), ovula?ia

(ciclu sexual anovulator), c?ldurile (ciclu sexual alibid), reac?ia

general? (ciclu sexual areactiv). Pot exista varia?ii de cicluri sexuale de

valoare incomplet? (ciclu sexual areactiv-anovulator ?. a.).

Оn cazul ciclurilor sexuale de valoare complet? stadiul de excita?ie

poate s? se formeze sincron (оn aceea?i perioad? de timp), cвnd toate

fenomenele – estrul, reac?ia general?, c?ldurile ?i ovula?ia, spre exemplu

la vac?, se manifest? pe parcursul a 48 ore, ?i asincron – cвnd fenomene

aparte se manifest? mai tвrziu, chiar la 5-6 zile de la debutul stadiului

de excita?ie.

Оn virtutea faptului c? оn majoritatea cazurilor la animalele domestice

estrul, c?ldurile ?i ovula?ia mai mult sau mai pu?in coincid dup? timp,

unii autori numesc toate fenomenele cu un singur termin «c?ldurile» sau

«estrul».

Factorii naturali care influen?eaz? ciclul sexual

Desf??urarea оn condi?ii optime a procesului de reproduc?ie la animale

este condi?ionat? de factorii mediului ambiant care ac?ioneaz? la toate

etapele vie?ii acestora.

De?i ponderea cea mai mare o are furajarea, al?i factori, ca cei de

microclim?, sezon, de оngrijire a animalelor, asigurarea unui proces

tehnologic adecvat speciei ?i categoriei de exploatare, precum ?i factorul

social (genitostimulatorii) pot avea o mare importan?? оn desf??urarea

normal? sau patologic? a procesului de reproduc?ie.

La o alimenta?ie dezechilibrat? sau insuficient? prima reac?ie este

sc?derea sau chiar oprirea func?iei de reproduc?ie, care poate fi preluat?

doar atunci cвnd nu au ap?rut leziuni ireversibile ale segmentelor

aparatului genital ?i nutri?ia este оmbun?t??it?. Activitatea gametogen? se

manifest? numai la femelele care au o dinamic? ponderal? pozitiv?.

Alimenta?ia caren?ial? оn cobalt, fosfor, fier, cupru ?i iod afecteaz?

secre?ia gonadotropinelor ?i astfel apare aciclia (anafrodezia).

La animale, func?ia de reproduc?ie este influen?at? negativ sau pozitiv

de factorii de microclim?, ca temperatura, luinozitatea, umiditatea,

curen?ii de aer, radia?iile calorice, compozi?ia aerului etc. Cвnd se

оncadreaz? оn anumite limite, ace?ti factori influen?eaz? favorabil

activitatea organelor, circula?ia, sistemul neuro-endocrin.

Este cunoscut efectul pozitiv al luminii asupra func?iei hipotalamice, de

care depinde sinteza ?i deple?ia hormonilor sexuali (excep?ie fac ovinele,

la care care sc?derea duratei zilei este un stimulent). Astfel, cre?terea

duratei zilei pвn? la 16 ore poate gr?bi cu mai mult de 40 zile apari?ia

primului ciclu sexual din prim?var? la iap?.

Reducerea ratei concep?iei la suine, taurine ?i ovine оn lunile cu

temperatur? оnalt? se explic? prin sc?derea activit??ii tiroidei, precum ?i

diminuarea func?iei endocrine ?i spermiogene a testiculului.

Tiroxina, produs? оn condi?ii normale de tiroid?, о?i exercit? influen?a

оn dou? direc?ii: pe de o parte stimuleaz? granularea bazofil? a celulelor

cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte sensibilizeaz? 1-2

foliculi din cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.

Iepele care depun o munc? intens? prezint? cicluri sexuale numai dup?

asigurarea unei perioade de odihn? ?i p??unat. Aciclia se datoreaz? ?i

pierderilor оn greutatea corporal?.

La toate speciile de animale contactul dozat cu masculii

genitostimulatori stimuleaz? func?ia de reproduc?ie la femele; prin

prezen?a berbecilor vasectomiza?i оn turme оnaintea sezonului de mont? se

poate gr?bi apari?ia primului ciclu sexual la majoritatea oilor.

Ovula?ia la femele este gr?bit? de asemenea ?i de stimulii exercita?i de

actul montei ?i al?i excitan?i neurosexuali omi?i de c?tre masculi.

Particularit??ile ciclului sexual la diferite specii

Оn conformitate cu decurgerea ovula?iei, femelele speciilor de animale

domestice se оmpart оn:

> femele cu ovula?ie spontan?, care ruperea (dehiscen?a) folicular?

se produce оntre faza foliculinic? ?i faza luteinic? (nelegat? de

actul montei);

> femele cu ovula?ie provocat?, la care eliberarea ovulului din

cavitatea folicular? este determinat? de actul coital (sexual).

Ciclul sexual la vac?

Vaca se оncadreaz? оn categoria femelelor policiclice, la care ciclul

sexual se repet? ritmic оn tot timpul anului, de?i unele condi?ii de mediu

intensific? manifest?rile ciclurilor de c?lduri prim?vara ?i toamna.

Dup? parturi?ie, ciclurile de c?lduri se manifest? din nou la 18-25 zile,

оn func?ie de ritmul involu?iei uterine, starea de s?n?tate puerperal?,

nivelul produc?iei de lapte ?i factorii de alimenta?ie, оntre?inere ?i

exploatare. Dup? majoritatea autorilor, al?ptarea influen?eaz? reluarea

c?ldurilor.

La vacile care al?pteaz? ele reapar mai tвrziu decвt la acele care sunt

separate de vi?el; faptul se explic? prin impulsurile inhibitoare care

pornesc de la mamel? оn timpul suptului ?i care, ac?ionвnd asupra

sistemului nervos central, creeaz? un factor dominant de excita?ie –

dominanta de lacta?ie, care inhib? centrul activit??ii sexuale ?i, ca

urmare, impulsul nervos necesar hipofizei pentru secre?ia hormonilor

gonadotropi.

Durata ciclului sexual la vac? este de 18-22 zile, cu o medie de 21 zile.

Stadiul de excita?ie are o durat? de 3-5 zile: 98 ore оn medie vara ?i 84

ore оn mediu iarna.

Оn timpul estrului organele genitale sufer? o serie de modific?ri: vulva

este tumefiat? ?i congestionat?, labiile vulvare se оngroa??; vestibulul

vaginal ?i vaginul se congestioneaz?, iar glandele realizeaz? o secre?ie

local? abundent? de mucus. Coarnele uterine sunt оn stare de erec?ie,

aparent sunt reduse оn lungime, are loc o puternic? rulare ?i aducerea

ovarelor оn pozi?ie ventral? оn raport cu uterul. Cervixul este

congestionat, canalul cervical este deschis ?i permite uneori introducerea

a 1-2 degete. Glandele endocervicale secret? un mucus abundent care se

scurge prin comisura inferioar? a vulvei. Secre?ia mucoas? este mai fluid?

?i transparent? la оnceputul estrului ?i devine mai vвscoas? spre sfвr?itul

acestuia; uneori, mai ales la animalele tinere, mucusul estral are un

aspect sanguinolent. Mucusul estral posed? calit??i bacteriostatice ?i

bactericide. Contactul femelelor cu taurii genitostimulatori m?re?te

capacitatea bactericid? a mucusului de 3 ori.

Frotiul executat din secre?ia vaginal? prezint? un num?r mare de celule

epiteliale descuamate, cu resturi de nuclee; Ph-ul secre?iilor vaginale

oscileaz? оntre slab acid spre alcalin.

Reac?ia general? se manifest? mai intens noaptea sau atunci cвnd mai

multe femele se afl? оn stadiul de excita?ie concomitent. Semnele clinice

ale reac?iei generale sunt: nelini?tea, apetit capricios ?i reducerea

timpului pentru rumegare, deplasarea frecvent?, sc?derea productivit??ii de

lapte cu 25% оn medie. Laptele devine s?rat sau amar (datorit?

estradiolemiei), mai gras ?i de culoare galben? ?i provoac? o u?oar? diaree

la vi?ei.

Оntr-o colectivitate bovin? (оn padoc sau la p??une) femelele stabilesc

contacte nazo-nazale sau nazo-genitale (perineale), accept? оmbr??i?area ?i

efectueaz? salturi pe alte femele, mimвnd prin mi?c?rile copulatorii ale

trenului posterior actul coital.

Оn prezen?a taurului femela efectueaz? saltul pe mascul, оns? nu accept?

оmbr??i?area acestuia; ea st? cu coada ridicat?, оncearc? des s? urineze;

оns? mic?iunea este slab?.

C?ldurile la vaci ?i vi?ele au o durat? de 10-23 ore, оn mediu 16 ore. Оn

timpul c?ldurilor la femele apare dorin?a de оmpreunare. Vaca este оn

c?utarea masculului: la vederea acestuia se оndreapt? spre el ?i ia pozi?ia

caracteristic? montei, ?i accept? coitul. Dup? mont? femela r?mвne imobil?,

cifozat? ?i cu coada ridicat?.

La unele vaci (cele grase, оn stabula?ie sau cele cu produc?ie mare de

lapte) simptomele c?ldurilor sunt mai pu?in pronun?ate; la aceste animale

c?ldurile se manifest? mai lini?tit. De aceea pentru depistarea femelelor

оn c?lduri se recomand? folosirea taurilor genitostimulatori.

Ovula?ia la vaci se produce la 10-15 ore dup? sfвr?itul c?ldurilor ?i se

declan?eaz? оn majoritatea cazurilor оn timpul nop?ii sau diminea?a.

Contactul dozat al femelelor cu taurul genitostimulator intensific?

manifestarea estrului, excita?iei sexuale ?i a c?ldurilor, iar coitul

gr?be?te procesul ovula?iei ?i reduce durata c?ldurilor.

Formarea stadiului de excita?ie la vaci. De regul?, la vaci, stadiul de

excita?ie debuteaz? cu estrul, ulterior (la 2-4 zile) apare reac?ia

general? ?i оn cele din urm? (la 4-15 ore) se manifest? c?ldurile. Uneori,

la оnceput se manifest? semnele reac?iei generale, apoi estrul ?i

c?ldurile; оn alte cazuri apari?ia ?i manifestarea celor trei fenomene

sexuale are loc оn acela?i timp. De aceea, se disting dou? variante de

formare a stadiului de excita?ie al ciclului sexual de valoare complet?:

sincronic? ?i asincronic?.

Оn cazul unei bune nutri?ii, оntre?ineri ?i exploat?ri ra?ionale, estrul,

reac?ia general? ?i c?ldurile se manifest? aproape оn acela?i interval de

timp, sincronic.

La formarea asincronic? a stadiului de excita?ie, оnceputul manifest?rii

estrului, reac?iei generale ?i a c?ldurilor nu coincide оn timp. Aceasta ?i

determin?, оn cazul lipsei genitostimulatorilor comiterea erorilor оn

depistarea c?ldurilor la femele ?i apari?ia sterilit??ii dobвndite

artificial.

Оn stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual dispare dorin?a de оmpreunare

?i semnele excita?iei sexuale, treptat оnceteaz? secre?ia de mucus.

Femelele manifest? o reac?ie negativ? fa?? de mascul – respingere

sexual?. La examenul rectal pe unul din ovare se poate palpa corpul galben

оn dezvoltare.

Оn stadiul de echilibru vaca manifest? o stare de indiferen?? fa?? de

mascul. La examenul rectal, pe unul din ovare se palpeaz? corpul galben ca

o forma?iune ovoid?, proeminent? pe ovar, cu diametrul de 1-2cm, ce poate

ocupa o bun? parte din ?esutul gonadei. Suprafa?a ovarului este deosebit?

datorit? prezen?ei foliculilor оn diferite stadii evolutive.

Ciclul sexual la oaie

Oile fac parte din grupa femelelor policiclice sezoniere. Func?ia

aparatului genital la aceast? specie se manifest? оn special оn sezonul de

toamn?, iar la oile care nu au r?mas gestante оn aceast? perioad? ciclul

sexual poate ap?rea prim?vara. Durata sezonului de reproduc?ie difer? оn

func?ie e оntre?inere. Unele rase mai primitive, cum sunt ?urcana ?i

?igaia, au un sezon de reproduc?ie mai scurt (2-3 cicluri sexuale pe

sezon), pe cвnd cele ameliorate au un sezon de reproduc?ie mult mai lung.

La rasele Merions de Australia, romanov ?i la cele de carne engleze?ti,

ciclul sexual se manifest? tot timpul anului. Оn condi?ii Favorabile de

macroclim?, furajare ?i microclim? corespunz?toare unele rase pot deveni

policiclice, adic? c?ldurile se manifest? оntregul parcurs al anului.

Dup? f?tare c?ldurile apar la rasa ?urcan? la 4-5 luni, iar la merinos 6-

8 luni. La unele rase de oi, cum este Karakul, udp? sacrificarea mieilor ?i

?inerea оn comun a oilor cu berbecii c?ldurile pot ap?rea dup? 10-15 zile

de la f?tare.

Оmbun?t??irea st?rii de оntre?inere ?i alimenta?ia ra?ional? a oilor оn

sezonul de prim?var? duce la оnt?rirea sensibilit??ii hipotalamusului fa??

de estrogeni, precum ?i a func?iei gonadotrope. Acest lucru face posibil?

ob?inerea a 3 f?t?ri оn 2 ani.

Lacta?ia frвneaz? apari?ia c?ldurilor, оns? nu ?i desf??urarea ovula?iei.

Оn timpul verii, activitatea ovarian? se men?ine, оns? ovula?ia nu este

оnso?it? de c?lduri. Apari?ia c?ldurilor la oaie este influen?at? de

raportul lumin?-оntuneric din cursul unei zile. Acest raport este optim la

un nivel de 1:2.

Furajarea ?i оntre?inerea ra?ional? a oilor timp de dou? s?pt?mвni

accelereaz? apari?ia sezonului de reproduc?ie.

Оn sezonul de reproduc?ie func?ia sexual? se intensific?, dar rata

ovula?iei este mai ridicat? la mijlocul sezonului. La оnceputul ?i

sfвr?itul sezonului de reproducere la multe oi are loc ovula?ia, dar nu ?i

manifestarea c?ldurilor.

O furajare de bun? calitate оn sezonul de reproduc?ie timp de 3-5

s?pt?mвni face ca num?rul gesta?iilor gemelare s? creasc? de la 6-8% pвn?

la 40%.

Durata ciclului sexual este de 14-19 zile, cu o medie de 16-17 zile.

Stadiul de excita?ie sexual? la majoritatea oilor dureaz? 3-6 zile. La

rasele ameliorate ?i la oile cu un grad sporit de оngr??are durata acestuia

este mai mare.

Estrul. Semnele clinice ale estrului sunt foarte pu?in definite. Vulva

este u?or edema?iat?. Gвtul uterin este hiperemiat ?i оnchis, mucoasa

vaginal? este u?or congestionat?, umed? ?i lucioas?. Scurgerile mucoase de

la nivelul vulvei sunt reduse cantitativ. Оn frotiul vaginal se g?sesc

leucocite, celule epiteliale normale sau spre cheratinizare.

Durata estrului la oile din diferite rase este de 20-60 ore, оn meide de

36-38 ore.

Reac?ia general? ?i c?ldurile corespund unei intensific?ri a

modific?rilor prezente оn estru. La nivelul ovarului se constat? prezen?a

foliculilor, unul sau mai mul?i, cu diametrul de 7-8 mm. Uterul are mucoasa

congestionat?, edema?iat?, hiperplaziat?. Colul uterin este hiperemiat ?i

se deschide la sfвr?itul c?ldurilor. Vaginul ?i vulva sunt pu?in

congestionate ?i edema?iate. Mucusul vestibulo-vaginal se scurge оn

cantitate mic? la nivelul comisurii vulvare.

Libidoul este slab manifestat, comparativ cu alte specii. Oile оn c?lduri

sunt nelini?tite, beh?ie, refuz? hrana, caut? berbecii pe care оi urmeaz?,

sunt оncercate e ace?tia prin c?lcarea cu un membru anterior. Femelele оn

c?lduri se agit? prin scuturarea frecvent? a cozii ?i se las? s? fie

montate. Femelele se pot monta cu diferi?i masculi, de?i prefer? pe cei de

aceea?i ras?.

Durata c?ldurilor la oi difer? оn func?ie de ras?. Astfel, la oile

Karakul libidoul dureaz? оn medie 33-39ore, la oile merinos – 38ore, iar la

cele de rase engleze?ti – 35 ore. Оntrucвt libidoul este destul de ?ters ?i

c?ldurile au o durat? scurt?, pentru descoperirea oilor оn c?lduri se

folosesc genitostimulatori (berbeci vasectomiza?i sau cu devierea penisului

etc.).

Ovula?ia are loc spre sfвr?itul c?ldurilor, la 27-31 ore de la debutul

lor. Dac? оn timpul unui ciclu sexual se matureaz? cв?iva foliculi,

intervalul dintre dehiscen?ele foliculare nu dep??e?te 4 ore.

Ciclul sexual la capr?

Capra se оnscrie оn grupa femelelor policiclice: ciclul sexual la aceast?

specie se aseam?n? cu cel de la oaie. Furajarea ?i оntre?inerea

corespunz?toare a caprelor face ca s? dispar? sezonul de reproduc?ie.

C?ldurile la capr? sunt mai accentuate decвt la oaie. Capra оn c?lduri

este nelini?tit?, se agit?, nu are poft? de mвncare ?i se modific?

compozi?ia laptelui care se coaguleaz? la fierbere. Оn timpul c?ldurilor,

dac? este izolat? de mascul, ea atrage aten?ia printr-un beh?it puternic.

Durata ciclului sexual variaz? оntre 18-21 zile; la nulipare ciclurile

sunt de 13-14 zile. C?ldurile, stabilite de ?apul genitostimulator, dureaz?

31-38 ore. Ovula?ia (se matureaz? cв?iva foliculi) se produce cu cвteva ore

оnainte de sfвr?itul c?ldurilor (оn intervalul de la 28 ore pвn? la 36 ore

de la debutul c?ldurilor).

Ciclul sexual la iap?

Iapa face parte din grupa femelelor policiclice. De?i оn cazul unei bune

alimenta?ii ?i оntre?ineri ciclurile sexuale se repet? tot timpul anului,

sunt оns? mai intense оn sezonul de prim?var? ?i toamn?. Sezonul optim

pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense este cel de prim?var?,

factorul determinant fiind cre?terea duratei ?i intensit??ii luminii.

Se constat? o mare varia?ie оn lungimea unui ciclu sexual, de la 9 la 33

zile cu o medie de 21 zile. Datorit? unor particularit??i ale reproduc?iei,

la iap? este bine s? se cunoasc? ciclul sexual la fiecare femel? оn parte

(durata ?i intensitatea manifest?rii c?ldurilor), mai ales оn herghelii.

Dup? f?tare, c?ldurile apar la 6-9 zile, au o durat? de 2-9 zile ?i

poart? denumirea de “c?ldurile de mвnz”.

Оn cazul lipsei c?ldurilor la оnceputul sezonului de reproduc?ie, prin

administrarea de PGF-2-alfa are loc o rapid? involu?ie a corpului galben,

urmat? de maturarea foliculilor ovarieni.

Estrul dureaz? 5 ?i mai multe zile. Ovarul pe care se matureaz? un

folicul devine elastic ?i о?i m?re?te volumul. Oviductul se hipertrofiaz?,

iar o parte din celulele epiteliale devin ciliate. Celulele neciliate devin

intens secretorii. Uterul se hipertrofiaz?, este rigid, endometrul se

hipertrofiaz? ?i secret? un mucus clar ?i оn cantitate mare. Colul uterin

este congestionat ?i umed, iar pliurile cervicale au aspectul unei rozete.

Cervixul este deschis, cu lumenul de 2,5-3,5cm. Vaginul prezint? mucoasa

congestionat?, se remarc? existen?a unei secre?ii mucoase transparente.

Frotiul vaginal con?ine celule cu leucocite ?i nuclei pu?in vizibili.

Reac?ia general?, la majoritatea iepelor, se manifest? evident. Iapa este

nelini?tit?, devine nervoas?, mai ales la apropierea arm?sarului, refuz?

hrana; femela nu se supune comenzilor c?l?re?ului, se оmpotrive?te la

оngrijire.

C?ldurile dureaz? 2-12 zile (2-5 zile la femelele nulipare ?i 7-12 zile

la iepele adulte). Manifestarea clinic? a c?ldurilor este foarte evident?.

Оn aceast? faz? apare dorin?a de оmpreunare, care treptat se intensific? ?i

ajunge la apogeu оn a doua jum?tate a c?ldurilor. Оn acest timp femela ia

din cвnd оn cвnd o pozi?ie campat?, urineaz? des, elimin? cantit??i mici de

urin? amestecat? cu mucus, deschide ?i оnchide comisura inferioar? a

vulvei, eviden?iindu-se clitorisul. Femela obose?te repede, este atent?,

apoi devine nervoas? retiv?, sensibil?, necheaz? des, ciule?te urechile,

bate din copite. La vederea arm?sarului iapa se apropie de el ?i accept?

monta.

Nu la toate femelele c?ldurile se manifest? evident, adesea ele sunt

lini?tite, оncвt trebuie adus arm?sarul оncerc?tor pentru a le depista.

Folosirea arm?sarului оncerc?tor trebuie s? se fac? zilnic sau la dou?

zile, la bara de оncercare.

La examenul vaginal cu speculumul se constat? modific?ri organice

importante: mucoasa vaginal? ?i cervical? este puternic congestionat?,

acoperit? cu un mucus transparent la оnceputul c?ldurilor, ?i cenu?iu-

murdar c?tre sfвr?itul lor.

Colul uterin este edema?iat, u?or deviat spre plan?eul bazinului.

Orificiul cervical este dilatat, putвndu-se introduce cu u?urin?? cateterul

de оns?mвn?are оn timpul inocul?rii spermei.

Uterul este hiperplaziat cu pere?ii оngro?a?i ?i prezint? contrac?ii

active. Ovarul este piriform cu consisten?? elastic?, volumul crescвnd

mult. Pe unul din ovare se g?se?te foliculul matur, fluctuant, de m?rimea

unei nuci.

Ovula?ia se produce prin fosa de ovula?ie, de obicei оn a doua jum?tate a

c?ldurilor, cu aproximativ 24-48 ore оnainte de sfвr?itul lor, cвnd

temperatura corporal? cre?te cu 1-1,5(C. Ovula?ia are loc, de regul?,

noaptea, оn perioada de la orele 2 pвn? la orele 7 diminea?a.

Ciclul sexual la scroaf?

La scroaf? ciclurile sexuale se manifest? pe tot parcursul anului. Durata

unui ciclu este, оn medie, de 20-21 zile cu varia?ii оntre 18-21 de zile.

Dup? f?tare apari?ia c?ldurilor este condi?ionat? de lungimea perioadei

de lacta?ie. C?ldurile apar chiar a doua zi dup? оn??rcarea purceilor,

atingвnd apogeul оn zilele a 6-7-a, dup? care se constat? o sc?dere a

procentului de intrare оn c?lduri pвn? оn ziua a 10-11-a. printr-o

alimenta?ie ?i оntre?inere bun? ?i contactul scroafelor cu vierul

оncerc?tor (genitostimulator) c?ldurile pot s? reapar? оnainte de

оn??rcarea purceilor, la 15-20 zile de la f?tare.

Stadiul de excita?ie la scroafe poate fi sincronic (estrul, reac?ia

general? ?i c?ldurile se manifest? succesiv оn timp de 24 ore) ?i

asincronic (оntre manifestarea anumitor fenomene sexuale intervin pauze de

24-177 ore). Mai frecvent, ciclurile sexuale se formeaz? asincronic оn

sezonul de var?.

Оncepвnd cu estrul, vulva devine extrem de edema?iat? ?i congestionat? la

scroafe ?i mai pu?in la adulte sau la rasele cu vulva pigmentat?. Mucoasa

vaginal? este оn plin? activitate; epiteliul prezint? 8-16 rвnduri de

celule, avвnd la suprafa?? un rвnd de celule cilindrice. Uterul este u?or

m?rit оn volum ?i congestionat, colul uterin este hiperemiat ?i umed. Pe

suprafa?a ovarului, intens congestionat ?i m?rit, se observ? 10-20 foliculi

pe cale de maturare ce coexist? cu corpi galbeni оn diferite faze de

regresie.

Reac?ia general? se manifest? prin nelini?tea femelei, reducerea poftei

de mвncare ?i оncercarea de a efectua salturi pe alte femele.

C?ldurile au o durat? de 40-50 ore. Pe ovare se constat? maturarea mai

multor foliculi. Uterul este m?rit ?i congestionat.

Coarnele uterine sunt rigide ?i se contract? intens. Cervixul este

оngro?at ?i deschis. Vaginul prezint? mucoasa congestionat? ?i umectat? de

un mucus transparent.

Dorin?a de оmpreunare apare progresiv ?i devine foarte intens? оn a doua

parte a c?ldurilor. Libidoul se manifest? prin agita?ie, apetit capricios,

gui?at stringent ?i prezen?a reflexului de imobilitate atвt fa?? de vier,

cвt ?i fa?? de om.

Ovula?ia la scroafe este spontan? ?i se produce la majoritatea

foliculilor оntre 24 ?i 36 ore de la debutul c?ldurilor. Intervalul dintre

prima ?i ultima ovula?ie este de circa 6 ore. De obicei ovuleaz? de la 16

(la femelele multipare) pвn? la 22 ?i chiar mai mul?i foliculi ovarieni (la

animalele adulte).

Ciclul sexual la c??ea

Pubertatea la c??ele apare la vвrsta de 8-10 luni, iar la unele rase de

talie mare – mai tвrziu. O deplin? capacitate de reproduc?ie c??elele ating

la vвrsta de 18-24 luni. Femelele fecundate mai devreme r?mвn nedezvoltate.

Deoarece prezint? o mare variabilitate de ras? sau individual?,

reproduc?ia la c??ele poate fi de tip mono- sau diciclic, cu un pronun?at

caracter sezonier (prim?vara sau (?i) toamna).

Durata ciclului sexual la c??ele este diferit? оn func?ie de ras?, de

alimenta?ie, de starea de оntre?inere ?i variet??ile individuale. Astfel,

lac??elele din rasa Collie interciclul este de aproape 9 luni (260 zile) ?i

de circa 6 luni (185 zile), la c??elele Ciob?nesc german, existвnd o

tendin?? de ?tergere a caracterului sezonier printr-o alimenta?ie abundent?

?i echilibrat? tot timpul anului ?i un mediu confortabil.

Estrul la majoritatea c??elelor dureaz? 8-14 zile. Оn acest stadiu pe

suprafa?a ovarului se observ? foliculi pe cale de maturare; maturarea

acestora se soldeaz? cu sinteza estrogenilor care ac?ioneaz? specific

asupra aparatului genital ?i asupra comportamentului femelei.

Mucoasele conductului genital vor prezenta hipertrofii ale celulelor,

modific?ri circulatorii, hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri.

Modific?rile induse asupra endoteliului vascular endometrial de c?tre

estrogeni provoac? eritrodiapedeza, manifestat? prin scurgeri vaginale cu

aspect muco-hemoragic. Mucusul, cu miros caracteristic, este perceput de

c?tre mascul de la mari distan?e.

Reac?ia general? coincide, dup? timp, cu estrul. De?i atrag masculii, la

tentativa acestora de оmbr??i?are femelele adopt? un comportament agresiv

prin care alung? pe cei iste?i.

C?ldurile se manifest? la 4-5 zile, dar mai frecvent la 9-12 zile de la

debutul estrului ?i au o durat? de 1-3 zile. Sfвr?itul c?ldurilor coincide

cu оncetarea estrului. Оn stadiul de c?lduri c??elele devin juc?u?e,

prietenoase, caut? masculul (masculii), care se adun? оn jurul femelei; la

apropierea acestora ea ridic? coada u?or lateral, campeaz? ?i st? lini?tit?

pe durata coitului.

La atingerea cu mвna de regiunea perineal? sau de labiile vulvare c??eaua

reac?ioneaz? prin retragerea vulvei ?i ridicarea cozii lateral, iar la

netezirea ?i ap?sarea pe regiunea sacral?, femela ia pozi?ia

caracteristic?. Mucusul estral spre sfвr?itul c?ldurilor devine

transparent. Dup? 2 zile de la prima acceptare a montei (cвnd se produce ?i

ovula?ia), femelei оi scade treptat libidoul, dar mai poate fi copulat? de

masculi foarte insisten?i.

Ovula?ia se produce succesiv la sfвr?itul c?ldurilor ?i, datorit? acestui

fapt, c??eaua poate fi fecundat? de mai mul?i masculi оn aceea?i perioad?

de c?lduri, ceea ce duce la numeroase cazuri de superfecunda?ie. Оn ovarele

c??elelor se dezvolt? ?i se matureaz? 4-10 foliculi ovarieni. To?i

foliculii matura?i ovuleaz? pe parcursul a 12-24 ore. Оns? ovocitele

expulzate din foliculi nu sunt mature; ele pot fi fecundate doar dup? 3

zile de aflare оn oviduct ?i p?streaz? aceast? capacitate timp de 24 ore.

Sprmii masculului, ajun?i оn conductul genital al femelei, о?i p?streaz?

capacitatea fecundativ? timp de 7 zile. Prin urmare, momentul optim pentru

montarea femelei este ziua a 2-4-a dup? debutul c?ldurilor. Deoarece

termenii de producere a ovula?iei prezint? variabilit??i individuale,

c??elele se monteaz? de dou? ori, la un interval de 48 ore.

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (faza luteinic?) este faza

ciclului sexual care corespunde perioadei de organizare a corpului galben,

cu o durat? de 60-105 zile.

Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza secretoare a

progesteronului care provoac? hiperplazia glandelor endometriale ?i

secre?ia embriotrofului.

Secre?ia de vвrf a progesteronului se remarc? оn ziua a 20-30-a a fazei

luteinice, indiferent dac? s-a produs sau nu fecunda?ia, ?i scade treptat

c?tre ziua a 70-80-a (оn cazul gesta?iei secre?ia progesteronului scade оn

zilele a 60-68-a adic? c?tre momentul f?t?rii).

Datorit? secre?iei de progesteron de durat? a corpilor luteali, femelele

nefecundate sau private de prezen?a masculilor pot prezenta o pseudo-

gesta?ie sau endometrite cronice (piometrul), favorizate de ac?iunile

repetate a progesteronului asupra uterului, unde acesta determin? evolu?ia

proceselor hiperplastice ?i modific?rile chistice оn endometru, f?cвndu-l

sensibil la infec?ie.

Stadiul de echilibru al ciclului sexual dureaz? 90-150 zile.

Ciclul sexual la pisic?

La pisic? apari?ia pubert??ii este condi?ionat? de greutatea corporal? ?i

de sezonul de na?tere, ap?rвnd toamna la femelele n?scute prim?vara;

cre?terea duratei zilei reprezint? un stimul determinant al ciclului de

c?lduri la femelele pubere.

Pisica face parte din categoria femelelor diciclice, cu ovula?ia

provocat?. Ciclul sexual la pisic? se deosebe?te de cel de la iepuroaic?

prin faptul c? ea accept? masculul numai оn timpul c?ldurilor.

Pisicile оn c?lduri devin mai prietenoase ?i emit ni?te ?ipete

caracteristice care atrag masculii. Libidoul se manifest? prin l?sarea

jum?t??ii anterioare ?i ridicarea trenului posterior, prin frecarea

trenului posterior de podea, urin?ri dese ?i apetit capricios. Uneori

comportamentul sexual la pisic? se exteriorizeaz? destul de pregnant, оncвt

оl face pe st?pвn s-o suspecte de rabie: femela simuleaz? o colic?

gastrointenstinal?; alteori, manifest? durerile f?t?rii.

La intromisiune pisica emite un ?ip?t, iar la оndep?rtarea cotoiului ea

schi?eaz? un atac, apoi se rostogole?te ?i о?i linge vulva. La pisic?,

ovula?ia este provocat?, fiind necesare, de regul? mai multe monte.

Dup? f?tare, c?ldurile reapar la 1-2 luni. Dac? nu a avut loc fecunda?ia,

corpul galben persist? 2 luni, dup? care regreseaz?; оn acela?i timp, оn

ovar se matureaz? noi foliculi ?i c?ldurile reapar. Un ciclu sexual este

separat de cel anterior printr-un interval de 5-6 luni.

Ciclul sexual la iepuroaic?

La iepuroaic? func?ia aparatului genital se manifest? pe tot parcursul

anului cu o perioad? de repaos c?tre sfвr?itul verii. Iepuroaica nu are un

ciclu sexual asem?n?tor cu cel al animalelor cu ovula?ie spontan?. Оn ovare

se g?sesc оntotdeauna foliculi pe cale de maturare. Ovula?ia la aceast?

specie este provocat? de actul montei ?i se produce la 10-11 ore dup? coit.

Ciclul sexual la iepuroaic? este blocat оn faza foliculinic?; cea de a

doua faz? – luteinic? – survine numai dup? ovula?ia provocat? de actul

sexual.

Оn cazul cвnd iepuroaica nu a fost montat?, foliculii maturi persist?

cвtva timp, apoi sufer? procesul de regresiune, pe ovar maturвndu-se al?i

foliculi. Din aceast? cauz?, iapuroaica se g?se?te оn c?lduril timp de mai

multe s?pt?mвni, gata s? fie montat? de iepuroi. Dorin?a de оmperechere nu

se manifest? оntotdeauna intens. Ea poate fi descoperit? prin modific?rile

organice care se produc оn tractusul genital. Se observ?, astfel, congestia

?i acumularea lichidului sero-mucos оn vagin, precum ?i m?rirea mamelelor.

Vulva are o culoare ro?ie vie. Frotiul vaginal con?ine celule mari

anucleate, care constituie un semn mai sigur al c?ldurilor decвt

manifestarea libidoului.

Chiar din primele zile dup? f?tare, pe ovare la iepuroaic? se observ?

foliculi maturi, de aceea montarea lor se soldeaz? cu parvenirea unei noi

gesta?ii.

Reglarea neuro-endocrin? a ciclului sexual la femele

Cunoa?terea mecanismelor de reglare a ciclului sexual la animale este

necesar? atвt pentru elucidarea multor st?ri patologice, cвt ?i pentru

alegerea corect? a metodelor ?i remediilor de dirijare a proceselor

sexuale.

Apari?ia primului ciclu sexual marcheaz? stadiul оn care atвt sistemul

neuro-endocrin, cвt ?i aparatul genital au ajuns la un anumit grad de

maturizare ?i receptivitate, care permit interac?iuni corelative capabile

s? duc? la elaborarea ovulelor mature, la comportamentul caracteristic al

femelelor оn c?lduri, la preg?tirea endometrului pentru nida?ie.

La coordonarea ciclului sexual particip? оn egal? m?sur? sistemul nervos

?i cel endocrin, principala punte de leg?tur? dintre neuro- ?i

endocrinofiziologie fiind neurosecre?ia.

Calitatea оnalt? a func?iei de reproduc?ie depinde de condi?iile mediului

extern, care stimuleaz? mecanismele interne de reglare. Insola?ia,

alimenta?ia ?i contactul cu masculul sunt factorii externi principali care

condi?ioneaz? manifestarea func?iei sexuale.

Dac? individul a ajuns la maturitate sexual?, excitan?ii pozitivi ai

mediului extern conduc la apari?ia reflexelor opto-, olfacto- ?i fono-

sexuale, iar alimenta?ia ra?ional? asigur? un metabolism corespunz?tor cu

ac?iune favorabil? asupra оntregului sistem neuro-endocrin. Sistemul

nervos, оn acest sens, joac? rolul cel mai important, realizвnd оn

colaborare cu hipotalamusul ?i hipofiza o armonie neuro-hormonal?, оn

cadrul c?reia se desf??oar? activitatea sexual?.

Un rol important pentru reproduc?ie оl are modificarea tonusului

sistemului nervos simpatic ?i parasimpatic. Astfel, la o femel? negestant?,

оn condi?iile unor factori de mediu favorabili de la ovula?ie ?i pвn? la

concep?ie, preponderen?? are tonusul nervos parasimpatic. Оn cazul unor

condi?ii de furajare, оntre?inere ?i microclim? necorespunz?toare domin?

sistemul simpatic, atr?gвnd dup? sine dereglarea ?i оntreruperea ciclului

sexual. Sistemul nervos vegetativ ac?ioneaz? prin intermediul plexului

spermatic intern ?i ganglionilor intramurali.

Un rol important оn activitatea de reproduc?ie o au, dup? cum s-a ar?tat,

factorii de mediu ca lumina ?i temperatura. Prim?vara ?i vara domin?, оn

cea mai mare parte, undele lungi (infraro?ii). Excitan?ii care pornesc de

la retin? ?i traverseaz? traseul optico-hipotalamo-hipofizar fac ca

hipofiza ?i tiroida s? r?spund? diferit la calitatea radia?iilor solare.

Sub influen?a radia?iilor de prim?var? ?i a cre?terii temperaturii,

activitatea tiroidei scade la nivel normal. Iarna ?i toamna, sub ac?iunea

razelor infraro?ii, tiroida ac?ioneaz? mai intens ?i secret? cantit??i mai

mari de tiroxin?. Ciclul sexual la femele este dereglat оn timpul zilelor

prea c?lduroase; ca atare scade concep?ia, оntrucвt scade activitatea

tiroidei ?i a metabolismului.

Mecanismul neuro-endocrin de reglare a ciclului sexual este urm?torul:

Diferi?ii stimuli senzoriali externi (intensitatea luminii ?i durata

zilei, temperatura mediului ambiant, semnalele acustice ?i olfactive emise

de masculi, aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele)

ac?ioneaz? asupra sistemului nervos central, prin intermediul

analizatorilor, provocвnd impulsuri la nivelul centrilor hipotalamici.

Celulele neurosecretoare din ace?ti centri transmit pe calea sistemului

port-hipotalamo-hipofizar declan?atori de secre?ie, RH (Releasing Hormons)

sau RF (Releasing Factors) pentru hipofiz?; ace?ti hormoni induc elaborarea

?i eliberarea hormonilor gonadotropi antero-hipofizari, a prolactinei ?i a

altor hormoni tropi hipofizari.

Оn sfera reproducerii ac?ioneaz? nemijlocit urm?torii hormoni

hipotalamici:

1. Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;

2. P-RH ?i P-IH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a

prolactinei;

3. Ocitocina (este secretat? de nucleii supraoptici ?i paraventriculari

din hipotalamus, оns? are ca loc de depozitare hipofiza posterioar?).

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Gn-RH) este un decapeptid care,

prin intermediul sistemului port-hipotalamo-hipofizar, ajunge оn

adenohipofiz? unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine (FSH ?i LH)

glico-proteice оn celulele beta- ?i gama-bazofile.

Tiroxina, produs? ca urmare a cre?terii activit??ii tiroidei, о?i execut?

influen?a оn dou? direc?ii: pe de o parte, stimuleaz? granularea bazofil? a

celulelor cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte,

sensibilizeaz? foliculii cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.

Hormonul de stimulare folicular? (FSH) se vars? оn circuitul sanguin ?i

ajunge la glanda receptiv?, care este ovarul. Sub influen?a hormonului are

loc cre?terea, dezvoltarea ?i maturarea unui sau mai multor foliculi

ovarieni ?i activizeaz? din ce оn ce mai mult teaca intern? a foliculilor,

fapt care duce la cre?terea cantit??ii de estrogeni (foliculin?). Оn acest

fel se ajunge la stadiul foliculinic.

Foliculina are efect atвt local, asupra segmentelor aparatului genital,

cвt ?i general, mai ales asupra sistemului nervos central. Astfel, ajun?i

оn sвnge, estrogenii о?i realizeaz? ac?iunea оn trei direc?ii:

. la nivelul aparatului genital, datorit? propriet??ilor lor de a

produce hiperemie hiperplazic? ?i hipersecretic, estrogenii

determin? o congestie a tractusului genital, hiperplazia mucoasei

uterine, a glandelor ?i a epiteliului vaginal. Intensific? secre?ia

glandelor uterine pentru realizarea copula?iei, transportului ?i

capacit??ii spermiilor;

. prin efectul lor asupra sistemului nervos central, estrogenii

provoac? instalarea dominantei sexuale ?i apari?ia comportamentului

sexual, exteriorizat prin dorin?a de оmpreunare cu masculul;

. datorit? acumul?rii unor cantit??i mari de estrogeni, intervine

mecanismul de corela?ie invers?. Hipofiza este informat? de starea

actual? a gonadelor prin mesaje de reac?ie, reprezentate de

estrogenii secreta?i ?i elibera?i оn circuitul sanguin.

Cre?terea exagerat? a titrului de estrogeni reduce secre?ia de FSH оn

hipofiz? ?i spore?te treptat secre?ia de LH. Ac?iunea conjugat? a

hormonului foliculostimulator ?i a celui luteinizant definitiveaz?

maturarea foliculului ovarian, iar cantit??ile m?rite de LH preg?tesc

ovula?ia, formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului galben;

оmpreun? cu prolactina (LTH) sunt responsabili de secre?ia de progesteron.

Оn acest fel, se trece la stadiul luteinic, de inhibi?ie, оn care

activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Astfel, nivelul ridicat

al progesteronemiei atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni оn fazele

precedente ale ciclului sexual, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt

prevenite noi matur?ri foliculare ?i ovula?ii. Progesteronul preg?te?te

endometrul оn scopul nida?iei ?i оmpiedic? contrac?iile uterine.

Dup? cum cantit??ile mari de estrogeni activizeaz? secre?ia de LH, оn

acela?i fel cantit??ile mari de progesteron stimuleaz? elaborarea ?i

secre?ia de FSH. Dar, pвn? la recapacitarea оntregului sistem intervine o

faz? de repaos, care corespunde stadiului de echilibru al ciclului sexual.

Dup? aceast? faz? de refacere a poten?ialului de sintez?, ciclul este

reluat, sub influen?a factorilor de mediu ?i a celor interni. De re?inut

este faptul c? mecanismul de reglare a ciclului sexual este mult mai

complex ?i оn afar? de circuitul de la organul de comand? la organul

comandat prin intermeidul mesajului de reac?ie, mai apar multe influen?e

din partea celorlalte glande. Dintre acestea, de o mare importan?? se

dovede?te a fi activitatea tiroidei оn coordonarea func?iei gonadotrope a

adenohipofizei. Se оntвmpl?, оns?, de multe ori ca circuitul s? fie blocat

оn stadiul foliculinic, luteinic sau оn stadiul de echilibru al ciclului

sexual.

Astfel, este cunoscut faptul c? zona cortical? a suprarenalei secret?

corticosteroizi care particip? la mecanismele de adaptare a animalelor la

Страницы: 1, 2, 3, 4