![]() |
ÐÓÁÐÈÊÈ |
Ãèíåêîëîãèÿ, àíäðîëîãèÿ è âîñïðîèçâåäåíèå äîìàøíèõ æèâîòíûõ |
ÐÅÊÎÌÅÍÄÓÅÌ |
|
Ãèíåêîëîãèÿ, àíäðîëîãèÿ è âîñïðîèçâåäåíèå äîìàøíèõ æèâîòíûõ. stimularea spermiogenezei. Dup? administr?ri repetate de PMSG este posibil? apari?ia de antigonadotropine. Gonadotropina corionic? (Human Corionic Gonadotropin – HCG sau Prolan) HCG este secretat? de c?tre vilozit??ile corionului uman. Hormonul se g?se?te în urina ?i sângele femeii gravide ?i la unele primate, începând de la a 30-a zi de sarcin? ?i ajunge la valoarea de vârf în jur de 62 zile, dup? care nivelul hormonal scade. Gonadotropina corionic? este bogat? în frac?iunea LH, cu toate c? con?ine ?i frac?iunea FSH, motiv pentru care se folose?te în toate cazurile când se pune problema de a ob?ine un efect asem?n?tor hormonului LH adenohipofizar. Astfel, se poate afirma c? la femel?, honadotropina corionic? administrat? stimuleaz? ovula?ia ?i formarea corpului galben progestativ. La masculi, hormonul ac?ioneaz? asupra glandelor intersti?iale Leydig, determinând elaborarea androgenilor. Produsele comerciale care con?in HCG sunt: Gonacorul, Ghorulonul, Prolanul E, Praedyn, Chorioman, Hymfalon. Indica?iile terapeutice ale HCG-ului sunt: . controlul ovula?iei; . în repetarea c?ldurilor silen?ioase; . în ovula?ia întârziat?; . în chi?tii ovarieni, tratament la care se poate asocia ?i progesteron; . în stimularea poliovula?iei ?i a gesta?iilor gemelare; . pentru profilaxia mortalit??ii zigotale de origine hormonal? (administrarea HCG în a 4-a zi dup? îns?mân?are în vederea stimul?rii activit??ii corpului galben). Prolactina Prolactina (hormonul luteotrop – LTH, hormonul lactogen) este un proteohormon produs de celulele acidofile ale adenohipofizei. Fiind considerat? mai mult? vreme a treia gonadotropin?, prolactina s-a dovedit a avea un efect mamotrop, de între?inere ?i stimulare a corpului galben, în asociere cu LH, ?i un efect de inductor al comportamentului matern la mamifere. La masculi ac?iunea conjugat? a FSH-ului ?i a prolactinei stimuleaz? spermiogeneza ?i activitatea celulelor glandulare ale prostatei. Prolactina se produce împreun? cu somatotropina (STH) ?i într-o oarecare m?sur? îi dubleaz? ac?iunea. Prolactina este preluat? de glanda mamar?, intersti?iul ovarului ?i de corpul galben. Principalele efecte ale prolactinei sunt asupra metabolismului lacta?iei ?i a func?iei corpului galben. Efectul prolactinei în secre?ia laptelui nu este asem?n?toare la toate speciile. La unele specii prolactina ia parte doar la inducerea secre?iei lactate (rol lactogen), pe când la alte specii are ?i un rol de men?inere a lacta?iei (lactopoetic). Cele dou? efecte sunt realizate în asocia?ie cu ceilal?i hormoni ai complexului lactotrop. La vac? este foarte important efectul mamotrop al prolactinei. Administrat? imediat, înainte ?i dup? f?tare, se poate ob?ine o cre?tere a glandei mamare. Oprirea prolactinei înainte de f?tare, întârzie pornirea secre?iei lactate ?i scade con?inutul în lactoz? din lapte. Lipsa prolactinei dup? declan?area lacta?iei nu are efecte negative nici asupra sc?derii cantitative a laptelui ?i nu influen?eaz? compozi?ia lui, deci efectul lactopoetic nu este important. Hormonii ovarieni Ovarul produce estrogeni, gestageni ?i cantit??i mici de androgeni, iar în timpul gesta?iei ?i relaxin?. Hormonii estrogeni Termenul de estrogeni provine de la cuvântul latin oestrus ?i se refer? la o categorie de substan?e organice larg r?spândite în lumea animal? ?i vegetal? care, de?i diferite din punct de vedere chimic, exercit? efecte fiziologice asem?n?toare, producând modific?ri caracteristice stadiului de excita?ie al ciclului sexual la nivelul aparatului genital ?i în modul de comportare al femelei. Estrogenii naturali dup? regnul în care se g?sesc se clasific? în: estrogeni animali, estrogeni vegetali sau fitoestrogeni ?i estrogeni minerali. Estrogenii animali sunt produ?i de ovar prin celulele granuloase ?i teac? intern? a foliculului galben, corticosuprarenala, placenta, în a doua parte a gesta?iei ?i testiculul prin epiteliul seminifer. Din punct de vedere chimic estrogenii sunt 18-C steroide cu un ciclu aromatic. Substan?a care st? la baza lor este colesterina. Cei mai importan?i estrogeni naturali sunt 17-beta estradiol, estrona ?i estriolul. Adev?ratul hormon estrogenic este considerat estradiolul, iar estriolul ?i estrona sunt produ?i ce rezult? din catabolizarea estradiolului. Estrogenii circul? în sânge în cantit??i mici în stare liber? sau într-o combina?ie complex?, sub form? de estroproteine ?i betaproteine. Inactivarea lor se produce în ficat prin convertire ?i cuplare, fiind legate de acidul glucuronic ?i sulfuric ?i apoi eliminate prin urin?. Estrogenii prezint? dou? mari categorii de ac?iuni biologice: > asupra aparatului genital; > asupra întregului organism. Ac?iunile asupra aparatului genital feminin sunt: o produc hiperemia, hipersecre?ia ?i hiperplazia tractului genital în stadiul de excita?ie al ciclului sexual; o sensibilizeaz? miometrul pentru ac?iunea ocitocinei; o determin? la unele specii dezvoltarea glandei mamare. Ac?iunile asupra organismului în ansamblu sunt: o determin? apari?ia caracterelor sexuale secundare; o determin?, în mod ciclic, modific?rile de comportament sexual caracteristic reac?iei generale ?i c?ldurilor; o ac?ioneaz? asupra hipofizei, determinând, în func?ie de concentra?ia sanguin?, mecanismul secre?iei ciclice de FSH ?i LH. Sub ac?iunea hormonilor estrogeni sunt influen?ate diferite aspecte ale metabolismului. Sinergic cu tiroxina, estrogenii regleaz? metabolismul bazal, care este cel mai activ în timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual ?i mai cu seam? în timpul ovula?iei. Terapia cu estrogeni este mult limitat? ast?zi în combaterea sterilit??ii, deoarece a fost înlocuit? cu o medica?ie mai sigur? ?i mai pu?in nociv?. Hormonii estrogeni se utilizeaz? pentru combaterea unor forme de anafrodezie func?ional?, pentru deschiderea cervixului ?i sensibilizarea uterului pentru ocitocin?, în vederea m?ririi contractilit??ii miometrului în cazul unor afec?iuni. Preparatele comerciale care con?in estrogeni naturali sunt: Ginosedol B, Estradiol, Estrolent etc. Produsele farmaceutice care con?in estrogeni sintetici sunt: Dietilstilbestrol, Sintofolin, Sinestrol etc. Efectele secundare ap?rute dup? tratamentul cu estrogeni sunt: chi?tii ovarieni foliculari, reducerea produc?iei de lapte, inversiunea vaginului. În cazul unor tratamente prelungite cu estrogeni se produce demineralizarea oaselor. Estrogenii au, de asemenea, ac?iune cancerigen?. Estrogenii vegetali (fitoestrogenii) se g?sesc în diferite specii de trifoi, con?inutul lor fiind diferit în func?ie de specie ?i de perioada de vegeta?ie. În cantit??i mai mici estrogenii se g?sesc în lucern?, varz?, porumb, cartofi etc. Prin consumarea acestor plante, fitoestrogenii ajung în organismul animal, unde în func?ie de cantitatea lor ?i de frecven?a consumului, pot avea efecte favorabile sau din potriv? pot duce la tulbur?ri ale reproducerii. Animalele p?scute timp îndelungat pe trifoi prezint? diferite tulbur?ri func?ionale ale aparatului genital (chi?ti ovarieni, hiperplazie glandulo- chistic? ?i chiar avorturi) ?i tulbur?ri ale lacta?iei. Hormonii gestageni (progestageni sau progestinele) Hormonii progestageni se pot clasifica în hormoni naturali (pregnenolon, progesteron, 20-?-hidroxiprogesteron) ?i hormoni sintetici (Fluorogesto, Medroxiprogesteron, Melengestrolacetat etc.). Cel mai reprezentativ gestagen natural este progesteronul. Secre?ia progesteronului o realizeaz?, în principal, corpul galben; cantit??i mai mici de progestine sunt secretate de celulele granuloasei foliculare, testicul, corticosuprarenal? ?i placent? în ultimele dou? treimi ale gesta?iei. Biosinteza progesteronului decurge din colesterol. Dup? fenomenul de ovula?ie are loc formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului galben, care împreun? cu LTH r?spund de secre?ia de progesteron. Efectele fiziologice ale hormonilor gestageni constau în ac?iunea lor specific? asupra SNC, tractului genital femel ?i a glandei mamare. Prin efectul s?u asupra sistemului nervos central, progesteronul inhib? manifest?rile psihice caracteristice c?ldurilor, provocate de c?tre estrogeni; în acest fel, se trece la stadiul luteinic de inhibi?ie, în care activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Progesteronul preg?te?te mucoasa uterin? pentru recep?ia ?i nida?ia produsului concep?ional prin trecerea activit??ii uterine din faza proliferativ? în cea secretorie. Progesteronul intensific? secre?ia oviductului ?i uterului, scade cantitatea mucusului cervico-vaginal c?ruia îi cre?te vâscozitatea ?i astfel îi dispare proprietatea de a fi penetrat de spermi. Endometrul produce secre?ia de embriotrof. Progesteronul inhib? contrac?iile uterului ?i face s? scad? influen?a ocitocinei asupra miometrului; de asemenea, el inhib? secre?ia de FSH antihipofizar, fapt care inhib? maturarea unor noi foliculi ovarieni, iar prin urmare ?i manifestarea c?ldurilor. Prin sistarea contrac?iilor uterine se asigur? dezvoltarea normal? a produsului concep?ional. Progesteronul are rolul principal în desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurând schimburile nutri?ionale ?i gazoase între mam? ?i f?t. Enucleerea corpului galben gestativ are ca urmare întreruperea gesta?iei. Progesteronul secretat de corpul galben persistent constituie o frân? în desf??urarea normal? a mecanismului ciclului sexual. În sinergism cu estrogenii ?i cu LTH-ul (prolactina), progesteronul influen?eaz? dezvoltarea glandei mamare, a sistemului canaliculo-alveolar, precum ?i lactogeneza; concentra?iile mari de gestageni produc un efect secretor ?i apari?ia de colostru. O progesteronemie ridicat? inhib? axa hipotalamo-hipofizo-ovarian?, dup? care urmeaz? o ameliorare a ritmului în secre?ia ciclic? a FSH-LH-ului ?i ameliorarea consecutiv? a ovula?iei. Pe acest principiu se bazeaz? inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei, ?i tratamentul unor disfunc?ii ovariene (chi?ti ovarieni, corpi galbeni cu insuficien?? secretorie etc.). Terapia cu progesteron se face, de asemenea, în prevenirea mortalit??ii embrionare, avort habitual, iminen?? de avort. Produsele farmaceutice care con?in progesteron sunt Progesteronul, Prolutanul, Gestafortinul. Gestagenii sintetici sunt compu?i de sintez? deriva?i din progesteron; efectele gestagenilor sunt de zeci de ori mai puternice decât ale progesteronului natural; se administreaz? în doze mult mai mici ?i se pot aplica pe cale oral?, parenteral?, sub form? de implante ?i intravaginal. Gestagenii sintetici sunt folosi?i mai ales pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei la femele, dar ?i în tratamentul unor tulbur?ri de reproduc?ie. Au fost preparate mai multe produse farmaceutice sintetice cu ac?iune progestagen?, cum sunt: Clormadinonacetat (CAP), Medroxiprogesteronacetat (MAP), Melegestrolul, Eluorogestonacetat (FGA), Acetoxiprogesteron, Altrenogest, Methallibur etc. Relaxina Relaxina este un hormon de natur? proteic? elaborat de ovar (foliculi, ?esut luteal), de placent? ?i de uter. Efectul relaxinei depinde de prezen?a steroizilor sexuali, care preced? eliberarea acesteia. Relaxina intensific? hidratarea ?esuturilor moi ale bazinului, având loc o rela?are a ligamentelor bazinului ?i o infiltrare a articula?iilor înainte de f?tare ?i timpul parturi?iei. De asemenea, relaxina provoac?, în sinergism cu estrogenii, dilatarea cervixului. Prostaglandinele Prostaglandinele sunt substan?e biologic active, derivate ale acidului prostanoic cu catene lungi nesaturate; ele fac parte din grupul secre?iilor care ac?ioneaz?, în cantit??i foarte mici, la locul de producere, unde exist? de altfel ?i substan?e antagonice care le limiteaz? ac?iunea. Prostaglandinele sunt considerate drept hormoni tisulari, cu rol de mesageri chimici, dar care în st?rile normale nu p?r?sesc locul de producere. Pentru prima dat? (1930), prostaglandinele au fost puse în eviden?? în lichidul seminal. Denumirea de prostaglandine (PG) a fost dat? de Von Euler, indicând totodat? ?i natura lor chimic? general?. În 1957 se reu?e?te cristalizarea ?i purificarea lor. Ulterior se realizeaz? sinteza chimic? complet?, iar apoi sinteza analogului biologic (1966). Pe baza structurii chimice prostaglandinele se împart în 4 grupe: PGA, PGB, PGE ?i PGF. Distribu?ia prostaglandinelor în ?esuturi variaz? de la o specie la alta. Astfel, ele au fost g?site în veziculele seminale, creier, m?duva spin?rii, tiroid?, medulosuprarenal?, rinichi, pulmoni, cordon ombilical ?i lichidul amniotic. Prostata este îns? foarte s?rac? în prostaglandine. La nivelul aparatului genital prostaglandinele se g?sesc în cantit??i însemnate ?i într-o concentra?ie mai mare decât în alte ?esuturi. Ele ac?ioneaz? în strâns? interrela?ie cu hormonii sexuali. De asemenea, bog??ia aparatului genital în fibre musculare netede permite s? se presupun? c? prostaglandinele intervin ?i în stimularea musculaturii netede, în a?a fel încât mobilitatea ?i contractibilitatea organelor genitale este dependent? de sistemul prostaglandinic. Prostaglandinele cu o importan?? clinic? apar?in grup?rilor E2 alfa. În organism PG E2 alfa se formeaz? la nivelul reticulului endoplasmatic din celulele endometriale, a veziculelor seminale ?i pulmonare, etc. Prostaglandinele au fost puse în eviden?? la vac? ?i oaie ?i la nivelul ovarelor, unde intervin în procesele de metabolism steroidic ?i influen?eaz? în mod direct steroidogeneza. Dar în timp ce unele prostaglandine stimuleaz? steroidogeneza, altele au o ac?iune inhibitoare asupra acesteia. Introducerea pe scar? larg? a prostaglandinelor în practica medicinii veterinare se bazeaz? în primul rând pe eficacitatea luteolitic? a PG E2 alfa ?i a analogilor ei. PG E2 alfa este un luteolitic pentru majoritatea speciilor (iap?, vac?, oaie, scroaf?, iepure) cu excep?ia primatelor. Prostaglandina ajunge din vena uterin? în artera ovarian?, cât prive?te mecanismul luteolizei se pare c? prostaglandina anihileaz? efectul trofic al LH-ului asupra ?esutului luteinic. În consecin??, corpul galben se g?se?te pe de o parte, sub influen?a efectului trofic al LH-ului ?i prolactinei (LTH), iar pe de alt? parte a factorului litic (prostaglandina). Spre sfâr?itul ciclului sexual (ex. la oaie din ziua a 13- 14-a) la nivelul ?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatic?, se mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor. Prostaglandina E2 alfa are nu numai un efect luteolitic ci ?i un puternic efect acitocic. Prostaglandina E2 alfa intervine ?i în dehiscen?a folicular?. Con?inutul ridicat în prostaglandine al spermei pune problema existen?ei unui raport dintre concentra?ia spermei în prostaglandine ?i fertilitatea masculului. De asemenea corela?ii între prezen?a spermiilor anormali ?i concentra?ia sc?zut? a spermei în prostaglandine. Prezen?a prostaglandinelor în sperm? este corelat? cu interven?ia lor în procesul de migrare a ovulelor în tractul genital. Prostaglandinele E1 alfa ?i E2 alfa contract? toate segmentele oviductului, în timp ce prostaglandina E3 le relaxeaz?. Efectul luteolitic ?i acitocic constituie baza farmacodinamic? a utiliz?rii prostaglandinei E2 alfa în reproduc?ia normal? ?i patologic?. Indica?iile terapeutice cu prostaglandine E2 alfa ?i analogii acesteia (Dinaprost, Cloprostenol, Eluoprostenol, Tiaprost, Prostalen, Lutalyse, Estrumat, Enzaprost, Oestrophan etc.) în reproduc?ie presupun existen?a unui corp galben (CL) bine organizat, func?ional. Astfel, la vac?, utilizarea prostaglandinelor se face în condi?iile existen?ei unui CL ciclic la cel pu?in 5 zile ?i maximul 16 zile; a unui CL de gesta?ie pân? la luna a 5-a sau a unui CL persistent. La femele, prostaglandinoterapia se face în urm?toarele cazuri: . pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor; . în c?ldurile lini?tite (silan?ioase) indiferent de stadiul ciclului sexual. În cazul în care la data aplic?rii prostaglandina E2 alfa exist? un CL func?ional, la 24 ore dup? tratament se constat? o sc?dere a nivelului progesteronului, iar dup? 1-2 zile apar c?ldurile. Dac? dup? 10-11 zile nu apare stadiul de excita?ie sexual?, se administreaz? o alt? doz? de prostaglandine, iar femela va fi îns?mân?at? dup? 72-96 ore de la tratament, indiferent dac? manifest? sau nu c?lduri; . în cazul corpului galben persistent; . pentru tratamentul chi?tilor ovarieni luteolitici ?i al chi?tilor corpului galben; . pentru tratamentul endometritelor cu CL ?i a piometrului cu corpi galbeni persisten?i; . pentru provocarea avortului, care reu?e?te în prima jum?tate de gesta?ie. Avortul se produce în 3-6 zile dup? administrarea prostaglandinei, în cazul f?tului mumifiat sau macerat fiind necesar s? asociem un tratament cu estrogeni; . inducerea parturi?iei. Ovogeneza Procesul complex de formare ?i maturare a ovulelor în ovare poart? denumirea de ovogenez?. Pentru a deveni apt? pentru fecunda?ie, celula sexual? femel? parcurge din stadiul de ovogonie pân? la stadiul de gamet matur trei perioade succesive: de multiplicare, de cre?tere ?i de maturare. Dup? realizarea diferen?ierii sexuale a produ?ilor de concep?ie care se produce la 45 zile la taurine, 35 zile la ovine ?i 30 zile în cazul fetu?ilor porcini ?i de la carnivore, are loc invaginarea epiteliului germinativ în parenchimul ovarian. Celulele germinative sunt de dou? tipuri: celulele mai mari care se multiplic? activ ?i dau na?tere ovogoniilor, ?i celule mai mici, din care se vor forma celulele foliculare. Perioada de multiplicare mitotic? a ovogoniilor are loc între 45-110 zile de gesta?ie la taurine, 35-90 zile la ovine, 30 zile de gesta?ie – 7 zile postnatal la suine ?i 32 zile de gesta?ie – 37 zile dup? na?tere la pisic?. Dup? aceast? perioad? ovogoniile se înconjoar? cu un strat de celule foliculare formând foliculii primordiali. La suprafa?? acest grup de celule este acoperit cu o capsul? conjunctiv? fin?. Ovogonia prezint? forma?iunile tropice ale oric?rei celule: citoplasm?, aparat Golgi, mitocondrii, nucleu ?i unul sau mai mul?i nucleoli. În perioada natal? ?i perinatal? (la unele specii) se formeaz? întreag? rezerv? de celule sexuale pentru toat? via?a. La na?tere num?rul ovogoniilor, (adic? al foliculilor primordiali) în cele dou? ovare variaz? între 60000-200000 ?i chiar mai mult, în func?ie de specie. Ovogoniile pot r?mâne în acest ultim stadiu mai mul?i ani, dac? foliculii care le cuprind nu se dezvolt?. Marea majoritate a ovogoniilor ?i ovocitelor, îns?, degenereaz? ?i dispar perinatal. Atrezia folicular? este un proces fiziologic care diminueaz? marcat num?rul foliculilor ovarieni pân? la pubertate ?i într-un ritm mai moderat dup? aceasta. Perioada de cre?tere începe odat? cu instalarea maturit??ii sexuale ?i continu? pe tot parcursul perioadei genitale din via?a femelei. Ovocitul se m?re?te progresiv în volum pe contul citoplasmei ?i se mai înconjoar? cu un strat de celule foliculare, care formeaz? coroana radiat?. Concomitent, partea periferic? a citoplasmei se înt?re?te, alc?tuind membrana vitelin?. Celulele foliculare ale coroanei radiate secret? o mas? gelatinoas?, înconjurând membrana vitelin? cu una pelucid? (transparent?). Între aceste membrane se formeaz? spa?iul perivitelin. Prin urmare, ovocitul în perioada de cre?tere este delimitat la exterior de membrana vitelin?, în jurul c?reia se g?se?te o alt? membran? – zona pelucid?. În afara zonei pelucide, ovocitul este înconjurat de celulele foliculare dispuse radiar, care la un loc formeaz? coroana radiat?. A?a forma?iuni sunt situate în ovar mai profund decât foliculii primordiali ?i se numesc foliculi secundari. În procesul de cre?tere au loc schimb?ri complicate în nucleul ovocitului, legate de preg?tirea c?tre prima reduc?ie în perioada de maturare. Are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare, num?rul c?rora cre?te considerabil, formând stratul granulos, unic. Stratul granulos este acoperit cu o capsul? din ?esut conjunctiv, numit? teac? folicular?. Teaca folicular? este constituit? din dou? straturi: extern – fibros ?i intern – vascular. Celula sexual? femel?, la acest stadiu de dezvoltare, cap?t? denumirea de ovocit de ordinul I. Sub ac?iunea hormonului de stimulare folicular? (FSH) celulele foliculare ale stratului granulos secret? lichidul folicular, care con?ine estrogeni (foliculin?) – hormoni sexuali feminini. Foliculul treptat se m?re?te în volum. Pe m?sura acumul?rii, lichidul folicular împinge ovocita ?i straturile de celule foliculare spre periferia foliculului. Aglomerarea acestor celule ce înconjoar? ovocitul de ordinul I formeaz? discul proliger (cumulus proliger). Se formeaz? foliculul ter?iar, caviar (foliculul de Graaf). (Fig.) În foliculul ter?iar, ovocitul de ordinul I intr? în stadiul de maturare. Pentru a deveni apt pentru fecundare, ovocitul sufer? modific?ri calitative, cu restructurarea nucleului ?i protoplasmei, înso?ite de odu? transform?ri succesive de matura?ie. Prima diviziune de matura?ie const? în diviziunea heterotropic? ?i reduc?ional? a ovocitului de ordinul I, din care rezult? ovocitul de ordinul doi ?i primul globul polar. Fiind o diviziune meiotic?, num?rul de cromozomi al celulelor fiice este redus la jum?tate (haploid). Globulul polar este împins în spa?iul perivitelin. Aceast? diviziune are loc cu pu?in înaintea ovula?iei sau imediat dup? aceasta. Ovula?ia reprezint? procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin dehiscen?a folicular?, urmat? de captivarea gametului de c?tre pavilionul trompei. Mecanismul neuro-endocrin al ovula?iei explic? fenomenul de dehiscen?? folicular? prin influen?a hormonului antehipofizar LH în dipolimerizarea enzimatic? a acidului hialuronic ?i condroitinsulfuric, existen?i în ?esutul periovular, în lichidul folicular ?i în tecile folicului. Prin aceast? depolimerizare substan?ele respective devin intens hidrofile, ceea ce face s? creasc? presiunea hidrostatic? intrafolicular?. Ruperea tecilor foliculare la nivelul stigmei se datoreaz? unei enzime proteolitice din lichidul folicular – colagenazei, care ac?ioneaz? la acest nivel. Pere?ii foliculari au o rezisten?? sc?zut? ?i datorit? congestiei ?i stazei venoase.. În stadiul urm?tor ovocitul de ordinul doi sufer? o a doua diviziune de matura?ie care are loc în treimea superioar? a ovocitului, în momentul p?trunderii spermiului în citoplasma gametului feminin. În rezultatul acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezult? ovulul matur ?i al doilea globul polar. Ovulul matur se prezint? ca o celul? voluminoas?, cu nucleu mare ?i cu citoplasma bogat? în substan?e nutritive de rezerv?. Diametrul ovulului variaz? la mamifere între 150-200?m în func?ie de specie. Ciclul sexual Începând cu apari?ia pubert??ii ?i pân? la climacterium activitatea reproductiv? a femelelor prezint? o ritmicitate caracteristic? fiec?rei specii. Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie de modific?ri morfologice ?i fiziologice ale aparatului genital ?i de comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de excita?ie sexual? pân? la altul reprezint? ciclul sexual. Un ciclu sexual cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de c?lduri ?i prima zi a fazei urm?toare. Durata ciclului sexual depinde de specie, ras?, clim?, alimenta?ie, între?inere, exploatare, individ. Caracterul de ritmicitate al ciclului sexual este indus genetic. La unele specii, ciclurile sexuale se succed frecvent ?i pe tot parcursul anului, pe când alte specii manifest? într-un an doar unul sau dou? cicluri sexuale. Astfel, dup? caracteristicile frecven?ei manifest?rii ciclurilor sexuale femelele animalelor se împart în: * policiclice; * diciclice; * monociclice. La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed în tot timpul anului. Din aceast? grup? fac parte: taurinele, suinele ?i unele rase de cai ?i oi. La femelele diciclice se întâlnesc, de obicei, dou? cicluri sexuale în timpul unui an (la c??ea, pisic?). Monociclicitatea este caracteristic? pentru femelele s?lbatice ?i c??elele din unele rase care prezint? un singur ciclu sexual pe an. Între animalele mono- ?i policiclice exist? femele care manifest? policiclicitate sezonier?, caracterizat? prin succesiunea mai multor cicluri sexuale în sezoanele de mont?: prim?vara sau (?i) toamna (oaia, iapa). Sezonul de reproduc?ie este perioada când intensitatea de manifestare a func?iei sexuale este mai accentuat?. Func?ia de reproduc?ie la oaie se manifest? în special în sezonul de toamn?, între lunile septembrie ?i decembrie, cu excep?ia raselor merinos de Australia, Romanov ?i cele de carne engleze?ti, la care ciclul sexual se poate manifesta tot timpul anului. La iepe ciclurile sexuale sunt mai intense în sezonul de prim?var? ?i toamn?, îns? sezonul optim pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense este cel de prim?var?, începând cu lunile martie, aprilie, mai. Reproduc?ia sezonier? este controlat? de epifiz?, gland? endocrin? ce secret? melatonin?, responsabil? de apari?ia pubert??ii ?i de modelarea produc?iei de FSH, LH ?i LTH. Fotoperiodicismul are un efect inductiv asupra sintezei de melatonin? în special la oaie, stimulând func?ia de reproduc?ie; la iap? melatonina are efect inhibitor asupra activit??ii sexuale, manifestându-se odat? cu cre?terea num?rului de ore de întuneric. Astfel, cabalinele se reproduc mai eficient prim?vara, cre?terea duratei ?i intensit??ii luminii reprezentând pentru ele factorul declan?ator, în compara?ie cu oile, la care, din contra, stimulativ? este sc?derea duratei zilei ?i a temperaturii. Stadiile ciclului sexual În evolu?ia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii: > de excita?ie; > de inhibi?ie; > de echilibru. Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se desf??oar? sub influen?a hormonilor steroizi, cu preponderen?a hormonilor estrogeni elabora?i de foliculul ovarian în faza de maturare, iar stadiul de inhibi?ie este dominat de secre?ia progesteronului secretat de corpul galben. Astfel, ilustrat în totalitatea modific?rilor morfofunc?ionale ce se produc în gonada femel?, în ciclul sexual se disting dou? perioade: . perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic); . perioada sau stadiul luteinic (progesteronic). Acestea sunt condi?ionate de existen?a foliculilor ovarieni sau a corpilor galbeni. Stadiului de excita?ie al ciclului sexual îi corespunde perioada foliculinic?, iar stadiului de inhibi?ie – perioada luteinic?. Cele dou? stadii principale (foliculinic ?i luteinic) sunt separate de ovula?ie. Între stadiul luteinic (de inhibi?ie) ?i cel foliculinic (de excita?ie) urm?tor se interpune un stadiu de echilibru. Stadiul de excita?ie al ciclului sexual (foliculinic) În cadrul stadiului de excita?ie al ciclului sexual se disting patru fenomene sexuale: . estrul; . reac?ia general?; . c?ldurile; . maturarea foliculilor ovarieni ?i ovula?ia. În stadiul de excita?ie sexual? se reiau func?ii importante ale organismului, responsabile pentru preg?tirea ?i asigurarea procesului de reproduc?ie. Stadiul de excita?ie sexual? debiteaz? cu liza corpului galben ?i sc?derea brusc? a progesteronemiei, fapt care permite sinteza ?i eliberarea unor cantit??i mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) ?i în consecin?? ini?ierea matur?rii finale a unuia sau a mai multor foliculi ovarieni. Maturarea folicular? se soldeaz? cu sinteza de estrogeni care ac?ioneaz? specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital ?i sistemului nervos central, determinând modific?rile morfo-func?ionale la nivelul aparatului genital ?i cele de comportament al femelelor în timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual. Aparatul genital func?ioneaz? atât de activ, încât se produc o serie de procese proliferative: cervixul se întredeschide, iar comportamental, femelele prezint? un interes crescut fa?? de masculi. Toate reflexele condi?ionate ?i necondi?ionate în acest stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex a?a de puternic, ca cel alimentar, este diminuat sau se inhib? complet. La femele se ridic? tensiunea arterial?, se modific? compozi?ia sângelui ?i calitatea laptelui. Fenomenele stadiului de excita?ie al ciclului sexual Estrul reprezint? o restructurare morfologic? ?i func?ional? a aparatului genital pentru crearea condi?iilor favorabile pentru actul sexual ?i fecunda?ie. În aceast? faz? se produc modific?ri în special, la nivelul segmentelor ?i structurilor tractusului genital: epiteliul genital prezint? hipertrofii ale celulelor, modific?ri circulatorii (edem ?i congestie), hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri la carnivore. Estrogenii provoac? hipersecre?ia la celulele specializate de la nivelul oviductului ?i glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratil? a cililor din celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulat? de estrogeni. Cervixul se relaxeaz?, se întredeschide ?i las? s? se elimine mucusul estral din mucoasa cervical? ?i a vaginului anterior. Reac?ia general? (excita?ia sexual?) este o modificare în comportamentul sexual al femelei în timpul stadiului de excita?ie. Foliculii ovarieni î?i des?vâr?esc maturitatea, iar titrul ridicat al estrogenilor plasmatici accentueaz? din punct de vedere cantitativ modific?rile c?ilor genitale ini?iate în faza de estru. Sub influen?a estrogenilor, al?turi de modific?rile morfofiziologice, se modific? ?i comportamentul sexual al femelei, care se manifest? printr-o reac?ie general?, mai mult sau mai pu?in intens?, în func?ie de specie ?i de cantitatea de estrogeni secreta?i de foliculii ovarieni. În hipoestroenemie manifest?rile comportamentului sexual sunt ?terse sau absente, în timp ce în hiperestrogenemie acestea se exteriorizeaz? destul de evident. În mod obi?nuit în timpul excita?iei sexuale femela este nelini?tit?, prezint? interes fa?? de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte femele, admite saltul lor, îns? nu ?i cel al masculului. La femele se reduce pofta de mâncare, pulsul ?i respira?ia se accelereaz?, productivitatea de lapte scade, se modific? calitatea lui. Pe m?sura cre?terii estradiolemiei estrul ?i reac?ia general? se intensific?; ac?iunea estrogenilor asupra sistemului nervos central determin? instalarea dominantei sexuale, exteriorizat? prin dorin?? de împreunare cu masculul. C?ldurile (libidoul) constituie reac?ia sexual? pozitiv? a femelei fa?? de mascul. Femela manifest? apetitul sexual exprimat prin comportament specific în prezen?a masculului. Fiind în c?lduri, femela se deplaseaz? frecvent, aflându-se permanent în preajma masculului ?i a?teptând s? fie montat?. Vulva se edema?iaz?, pliurile cutanate se ?terg, la speciile care nu au pielea pigmentat? (scroafe ?i c??ele) se observ? o congestie puternic?, cantitatea de mucus eliminat? prin fanta vulvar? variaz? în func?ie de specie. Vestibulul vaginal ?i vaginul prezint? o congestie ?i îngro?are a mucoasei, iar glandele realizeaz? o secre?ie local? mai abundent? de mucus. Epiteliul multistratificat este hiperplaziat, la carnivore fiind caracteristic? cornificarea ?i descuamarea celulelor din stratul superficial. Coarnele uterine prezint? erec?ie; tonusul, amplitudinea ?i frecven?a contrac?iilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorit? hiperplaziei celulelor mucoasei, secret? mucus, cervixul se relaxeaz?, glandele endocervicale secret? un mucus abundent, floarea involt? este tumefiat?, congestionat? ?i acoperit? cu mucus sticlos. Salpinxul este erectil, împreun? cu bursa ovarian? acoper? perfect ovarele, iar celulele secretoare din mucoas? elaboreaz? un fluid tubar abundent, care împreun? cu vibra?iile cililor creeaz? un curent dinspre cavitatea peritoneal? spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul. Spre sfâr?itul perioadei de c?lduri se produce ovula?ia, cu excep?ia taurinelor, la care aceasta are loc dup? încetarea libidoului. Maturarea foliculilor ovarieni. Ovula?ia. Evolu?ia corpilor galbeni. În timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. În aceast? perioad? în gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale care constau în eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se modific? în func?ie de stadiile ciclului sexual. Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala con?ine foliculi în diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. În foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor. Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? în dezvoltarea foliculilor la femele în perioada fetal?, prepuberal?, în toat? durata perioadei genitale ?i chiar în timpul gesta?iei. În perioada pubertar? în fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari), maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, când are loc ovula?ia. Foliculii primordiali iau na?tere în perioada embrio fetal? ?i reprezint? o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, înconjurat? de câteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran? conjunctiv? fin?. În stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este înconjurat? de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rând periferic. Foliculii primari sufer? în cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a corticalei. Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele foliculare din jurul ovocitului devin înalte ?i prismatice; a?ezate în dou? straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida). Ovocitul din foliculul secundar cre?te pân? la 90-100microni. Foliculii secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea în profunzimea corticalei este evident?. În procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare care vor forma stratul granulos. Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni în diametru. În acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este bine conturat?. Începând cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul conjunctiv se organizeaz? în dou? straturi concentrice: teaca folicular? extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea folicular? astfel încât stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?, formând granuloasa, iar alta înconjoar? ovocitul constituind coroana radiat? (corona radiata). Ovocitul înconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger (cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur? constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice c?tre celulele zonei pelucide ?i membrana vitelin? realizând astfel nutri?ia. Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formând o proeminen?? pe suprafa?a ovarului. Teaca extern? este format? din fibre colagene, reprezentând o vascularizare moderat?. Teaca intern? a foliculului matur prezint? celule tecale cu rol endocrin, cu o bogat? vasculariza?ie; pe suprafa?a sa intern? sunt dispuse celulele foliculare, în 2-3 rânduri, alc?tuind granuloasa. Structuirle tecale ?i granuloasa secret? estrogeni, progesteron ?i cantit??i reduse de androgeni care determin? împreun? apari?ia comportamentului sexual ?i modificarea tractusului genital pentru realizarea actului montei. Cre?terea titrului de estradiol ini?iaz? desc?rcarea unei cantit??i crescute de LH ?i în consecin?? se precipit? dehiscen?a foliculului ovarian. În ovarele femelelor num?rul foliculilor primordiali (deci a ovogoniilor) variaz? între 60000-200000 ?i chiar mai mult în func?ie de specie odat? cu înaintarea în vârst? num?rul foliculilor scade brusc; astfel în cele dou? ovare ale unei vaci în vârst? de 10 ani se g?sesc circa 2500 ovule. Prin urmare, marea majoritate a foliculilor primari ?i o parte din foliculi cavitari sufer? un proces de involu?ie – fenomenul de atrezie folicular?. Mecanismul endocrin al atreziei foliculare se explic? prin ac?iunea inhibitoare exercitat? de prolactin? ?i hormonul luteinizant asupra sintezei ovariene de estrogeni, precum ?i controlul endocrin exercitat de progesteronul corpului luteal asupra estrogenilor ovarieni. Atrezia folicular? se consider? drept fenomen fiziologic. Îns? unele forme de atrezie pot genera modific?ri patologice, condi?ionând dereglarea func?iei ovariene. Atrezia foliculilor se produce, de regul?, înainte de instalarea pubert??ii. La femelele pubere, în majoritatea cazurilor, atrezia are loc dup? ovula?ie ?i în perioada de gesta?ie. Atrezia foliculilor se intensific? brusc dac? apar tulbur?ri în reglarea nervoas? a func?iei ovariene. Ovula?ia const? în ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei ?i expulzarea ovocitului împreun? cu celulele coranei radiate ?i o mic? cantitate de lichid folicular, în mod treptat ele fiind captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovula?iei nu este elucidat definitiv. Este îns? indiscutabil faptul c? aceasta este un proces complicat reflector dominat de interac?iunea coordonat? dintre sistemul nervos central ?i cel endocrin. Implicarea sistemului nervos în procesul ovula?iei este dovedit? prin faptul c? aceasta are loc la vaci ?i iepe mai ales noaptea sau diminea?a, într-o atmosfer? lini?tit?. Este dovedit cu certitudine rolul LH-ului în producerea ovula?iei, acesta elibereaz? histamina ?i prostaglandina. Prostaglandina F2-alfa care induc hiperemia, stimuleaz? activitatea enzimelor proteolitice, în special a colagenazelor din lichidul folicular, realizând desprinderea ovocitului de peretele folicular ?i sub?ierea acestuia în zona stigmei. În mecanismul hormonal al ovula?iei mai este implicat ?i progesteronul sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structur? care prezint? un început de luteinizare, preovulator ?i care prezint? un început de luteinizare preovulator ?i care stimuleaz? eliberarea LH. La vac? valul de LH se produce la 1-5 ore dup? vârful c?ldurilor, în plus este stimulat? ?i de estrogenii foliculari. Prin maturarea foliculului ovarian (la vac? aceast? faz? cuprinde zilele 17-21 ale ciclului sexual), discul proliger (cumulus oophorus) se desprinde de membrana granuloas?, astfel încât ovocitul floteaz? liber în lichidul folicular. Foliculul matur are aspectul unei vezicule ale c?rei dimensiuni variaz? de la specie la specie: 4-6cm la iap?, 12-15mm la vac?, 7-8mm la oaie, capr? ?i scroaf?, 2-3mm la c??ea ?i pisic?. Ovula?ia se poate produce pe toat? suprafa?a ovarului la majoritatea speciilor. La iap? ovula?ia se poate realiza numai la nivelul fosei de ovula?ie, care are o form? concav? orientat? ventro-median, singura suprafa?? neacoperit? cu o albuginee dens?. Nu cu mult timp înainte de ovula?ie circula?ia ovarian? se intensific?, cre?te cantitatea lichidului folicular; peretele foliculului ovarian se sub?iaz? ?i la suprafa?a lui apare o proeminen?? conic? – apexul foliculului, constituit numai din membrana bazal? lipsit? de vascularizare, denumit? ?i stigm?, adic? locul ruperii ovisacului. Durata ovula?iei poate fi de câteva secunde sau minute în func?ie de m?rimea stigmei ?i localizarea în folicul a discului proliger. Sub ac?iunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura oval? format? se produce scurgerea lichidului folicular care antreneaz? ovocitul înconjurat de celulele coroanei radiate. Ovula?ia se desf??oar? în mod normal atunci când femelele beneficiaz? de condi?ii de mediu corespunz?toare, adic? de stimuli externi favorabili (lumin?, c?ldur?, umiditate), de o alimenta?ie cu nutre?uri de o valoare biologic? superioar? etc. La toate speciile de animale ovula?ia este stimulat? de actul montei. La mamiferele domestice ovula?ia se produce spontan, de regul? c?tre sfâr?itul c?ldurilor (excep?ie fac taurinele). La speciile cu ovula?ia provocat? aceasta se produce dup? 10-11 ore de la actul monei la iepuroaic? ?i 27 ore la pisic?; stimularea mecanic? cu o baghet? de sticl? a vaginului la pisic? ?i iepuroaic? provoac? ovula?ia. Dup? ovula?ie din structurile fostului folicul r?mân celulele granuloasei, teaca extern?, teaca intern?, resturi de lichid folicular ?i coaguli de sânge. La vac?, scroaf? ?i oaie hemoragia este neînsemnat? ?i se realizeaz? prin traversul peretelui folicular; la iap? cavitatea folicular? se umple cu un coagul mare de sânge ?i d? na?tere corpului hemoragic, care la palpare prezint? similitudini cu foliculul predehiscent. Sub influen?a unui complex de factori se instaleaz? o serie de modific?ri morfologice ?i biochimice ale vechilor structuri foliculare rezultând o nou? forma?iune endocrin? numit? corp galben sau corp luteal (CL) – gland? cu existen?? efemer? care secret? progesteron. Progesteronul secretat de corpul galben atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni în stadiul de excita?ie al ciclului sexual ?i preg?te?te endometrul pentru nida?ie, împiedicând totodat? contradic?iile uterine. Hormonul inhib? secre?ia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi foliculi ovarieni, precum ?i manifestarea c?ldurilor. Progesteronul are rolul principal în desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurând schimburile nutritive ?i respiratorii între mam? ?i f?t. În evolu?ia corpului galben se disting trei faze: . luteogeneza (stadiul de organizare); |
|
© 2008 |
|